A pleca, a reveni – dezbatere despre problemele diasporei românești

Cum ieșim din cercul nostru, în care ne refugiem de ceilalți? Alături de Matei Vișniec și prin prisma textelor lui dramatice, descoperim lumea României lăsată în urmă, în perioada comunismului, dar și viața românilor de azi, aflați pretutindeni în lume, de la cei din Republica Moldova și Ucraina, până la cei din Franța sau Statele Unite. Poveștile spaimelor interioare, dar și a celor reale, trăite într-o lume sfâșiată de război, realitatea migrației politice, economice sau a celei provocate de conflictul armat din Ucraina sunt teme care vor fi abordate rând pe rând, atât în tonul teatrului absurdului, cât și al minunatelor și emoționantelor povești pentru copii și părinți, scrise de Matei Vișniec pentru teatrul de păpuși. Pe durata acestui dialog viu, aflăm cum teatrul lui Matei Vișniec ne ajută să ieșim din cercul spaimelor noastre, oferindu-ne un spațiu de libertate și cum tot el a deschis drumul unor tineri regizori și dramaturgi, cum sunt Alexandra Badea și Ana Mărgineanu, aflate acum în Franța și în SUA.

O întâlnire de zile mari organizată de Mihaela Crăciun și Anca Berlogea-Boariu.

Participă: Matei Vișniec – dramaturg, Mihaela Crăciun - director TVR Internaţional,  Anca Berlogea-Boariu - regizor și producător de teatru și film Petru Hadârcă – director Teatrul Național „Mihai Eminescu” Chişinău – Republica Moldova, Marin Gherman -juralist și politolog din Cernăuţi (Ucraina).

Născută pe 24 august 1970 la Suceava, Mihaela Crăciun, absolventă de istorie, a venit la Bucureşti pentru a urma un master în istoria ideilor şi mentalităţilor cu profesorul Lucian Boia. Teza de masterat susţinută la Universitatea din Bucureşti a fost cu o lucrare despre televiziune, în comunism. Lucrează în TVR din 1996 şi este realizator. A fost corespondentul judeţului Suceava la Ştiri, producător şi prezentator de ştiri, moderator şi producător de talk-show.
Pe Mihaela Crăciun o puteţi urmări la TVR Internaţional, post pe care îl și conduce, în prezent, la emisiunea Articolul VII, unde discută cu autorităţile de la Bucureşti (miniştri, parlamentari, experţi), problemele românilor stabiliţi în străinătate.
„La TVRi am trăit un regal jurnalistic: întâlnirea peste ani cu personalităţile pe care le-am avut invitate Iosif Sava, la Serata Muzicală a fost una dintre cele mai frumoase experiențe. Apoi,  emisiunea Prima Pagină, pe atunci, prin 2000, era singura dezbatere de revistă a presei. Îl aveam deseori invitat pe Octavian Paler. Şi cu el, şi cu Ion Cristoiu vorbeam după ce ieşeam din direct, despre cărţi sau istorie.
Am participat şi la proiectul MARI ROMÂNI de la TVR1, un reper în istoria televiziunii publice din ultimii ani. Cred în profesioniştii din această televiziune, în valoarea arhivei TVR-ului. Iubesc teribil ce fac, pentru mine profesia asta e o stare de graţie. Mi-am făcut prieteni printre ei, sunt oameni minunaţi, modeşti, oneşti, sinceri.” – Mihaela Crăciun
Prezentare Matei Vișniec
Poet, dramaturg, romancier, jurnalist, Matei Vişniec s-a născut pe 29 ianuarie 1956 la Rădăuţi, în nordul României. A debutat cu poezie în revista Luceafărul în 1972. Mai tîrziu, stabilit la Bucureşti unde a făcut studii de filozofie, s-a numărat printre fondatorii Cenaclului de luni condus de criticul Nicolae Manolescu. A debutat în volum, în 1980, la editura Albatros, cu o culegere intitulată La noapte va ninge.
Matei Vişniec este autorul a şapte volume de poezie, șapte romane dintre care menționăm: Sindromul de panică în orașul luminilor, Iubirile de tip pantof, iubirile de tip umbrelă și Un secol de ceață; o carte de nuvele şi peste 50 de piese de teatru. Din 1987 trăieşte în Franţa unde lucrează ca jurnalist la Radio France Internationale. După căderea comunismului în 1989, activitatea lui Matei Vişniec s-a derulat între Franţa şi România, între două culturi şi două limbi, între Vest şi Est. Piesele sale sunt traduse în peste 30 de limbi şi s-au aflat pe afiş în peste 30 de ţări. Numeroase premii i-au răsplătit actvitatea, începînd cu Premiul pentru poezie acordat de Uniunea Scriitorilor din România în 1984 pentru volumul Înţeleptul la ora de ceai. El a mai obţinut Premiul Academiei Române şi Premiul UNITER (Uniunea teatrală din România) pentru întreaga activitate. În Franţa i s-a decernat Premiul presei la Festivalul Internaţional de Teatru de la Avignon, Premiul european al Societăţii Autorilor şi Compozitorilor Dramatici (SACD), precum şi Premiul de literatură europeană Jean Monnet.