News
Spații, forme noi și interogații teatrale la Pitești
de Mircea Morariu, critic de teatru ( https://adevarul.ro/blogs/mircea.morariu )
Ajunsă la cea de-a XXII-a ediţie, manifestarea de cultură teatrală care se desfăşoară în fiecare toamnă în luna noiembrie la Piteşti, în organizarea Teatrului „Alexandru Davila“ din localitate, cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Argeş dar şi cu cel al Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, în parteneriat cu UNITER, a dobândit, începând de anul acesta, un nou nume. DE ACELASI AUTOR Mult zgomot pentru nimic Două spectacole în regia lui Vlad Cristache Huliganism parlamentar Se cheamă Festivalul Internaţional al Teatrului de Studio şi de Forme Noi. A acoperit noua denumire prin oferta de spectacole şi prin dezbaterile aferente noua denumire? În bună, aş zice chiar că în mare parte, da. E drept, Le Théâtre „En Kit“ din Tomblaine, o localitate apropiată de Nancy, şi-a anulat, în ultimul moment participarea, dimensiunea internaţională a Festivalului rămânând să fie satisfăcută eminamente de spectacolul cu Hamlet-cursa de şoareci, în regia lui Sandu Grecu, prezentat de Teatrul „Satiricus. I.L. Caragiale“ din Chişinău. Care, de altminteri, a oferit şi o formă esenţializată, înnoitoare, contemporaneizată, nu întotdeauna şi suficient de convingătoare, a binecunoscutei piese shakespeariene. Tot înnoitor şi explorator de noi forme teatrale, de modalităţi post-post-moderne de scriitură, dar şi de instituirea unor originale forme de comunicare cu spectatorul (unii dintre cei prezenţi în sală le-au socotit şocante) s-a dovedit a fi spectacolul cu piesa Autorul de Tim Crouch, montat la Teatrul Naţional „Marin Sorescu“ din Craiova de regizorul Bobi Pricop. Spectacolul-concert Pisici de Bobo Burlăcianu şi de Bobi Dumitraş, o mega-fabulă cântată, producţie altminteri încântătoare a Teatrului „Matei Vişniec“ din Suceava, a avut, la rându-i, o contribuţie notabilă la sublinierea noutăţii pe care vrea să o promoveze manifestarea de cultură teatrală de la Piteşti. Pisici Şi celelalte spectacole din concurs ori invitate au fost plasate, poate că nu chiar atât de acuzat sub semnul înnoirii de conţinut ori strict formale, însă nu am nici o îndoială că ele s-au situat în strictă conjuncţie cu contemporaneitatea. Regina Frumuseţii din Leenane, spectacol montat de Vlad Cristache la Teatrul Municipal „Jean Bart“ din Tulcea, a atras prin căutările la nivelul povestirii, al expunerii faptelor dramatice, Fata din curcubeu, one woman show jucat de Marcela Motoc, în regia Liei Bugnar şi produs de Teatrul de Artă din Bucureşti, Orchestra Titanic, împlinita şi plină de gravitate producţie a Teatrului Naţional „I.L. Caragiale“ din Bucureşti în regia inteligentă a lui Felix Alexa şi scenografia cu totul remarcabilă a Andradei Chiriac, Puşlamaua de la etajul 13, spectacol prezentat hors concours de actriţa Claudia Motea, sub egida Asociaţiei Internaţionale „Artiscan“ din Bucureşti, au însemnat tot atâtea eşantioane de teatru care, la modul realist, supra-realist ori metaforic, vorbesc despre probleme acute ale lumii contemporane. Indiferent că ţin de individ sau de colectivitate. Monstrul nisipurilor, montare semnată regizoral de Ándi Gherghe la Teatrul „Fani Tardini“ din Galaţi, a ilustrat puterea de înnoire a scriiturii lui Székely Csaba care nu s-a cantonat doar la teatrul politic şi social (piesa este o replică din secolul al XXI lea a Horei iubirilor lui Arthur Schnitzler ori poate chiar a Legăturilor primejdioase ale lui Laclos), dar şi buna formă în care se află astăzi trupa de care dispune instituţia producătoare. În fine, Teatrul „Mihai Eminescu“ din Botoşani a adus o nouă formulă scenică pentru ades frecventata scriere a Yasminei Reza, Zeul măcelului în vreme ce Compania „Theatrix“ ne-a prilejuit reîntâlnirea cu celebra Telegramă a lui Aldo Nicolaj, remixată regizoral de Magda Catone (spectacol invitat), interpretată de Elena Rusu şi prezentată sub numele The Show Must Go On. Zilele de festival au însemnat pentru publicul piteştean ocazia (altminteri copios fructificată) de (re)întâlnire cu actori din câteva semnificative Teatre din ţară. Celor deja menţionaţi îi adaug pe Liliana Ghiţă, Irina Naum, Cristi Naum, Ştefan Mihai (Tulcea), Claudiu Bleonţ (Bucureşti şi Craiova), Vlad Udrescu, Vlad Drăgulescu, Ioana Manciu (Craiova), Mihai Constantin, Mihai Călin, Tania Popa, Richard Bovnoczki, Elena Anghel, Flavia Călin, Elena Ghinea, Radu Horghidan, Florin Toma (pe care i-am remarcat în mod deosebit din distribuţia spectacolului de la Galaţi, Horia Andrei Butnaru, Cristina Florea, Cătălin Ştefan Mîndru, Cosmin Panaite, Clara Popadiuc (tineri şi bravi componenţi ai trupei sucevene). Dana Bucătaru, Ioan Creţescu, Gina Pătraşcu-Zamfirache, Valentin Popa (Botoşani). O menţiune aparte merită întâlnirea cu artiştii companiei basarabene. Teatrul-organizator nu s-a limitat doar la oficiile de gazdă. A prezentat, în afară de concurs, două producţii de dată recentă. E vorba despre Experimentul P, în care regizorul Alexander Hausvater împreună cu Radu Dragomirescu, dar şi cu scenografa Maria Miu, coregrafa Victoria Bucun şi compozitorul Gabriel Basarabescu plus o trupă substanţial reînnoită (Gogu Preda, Ciprian Valea, Ramona Olteanu, Ada Dumitru, Dan Andrei, Diana Bagdasar, Radu Bunescu, Daniela Butuşină, Iulia Dumitru, Oana Marcu, Andrei Nedelea, Alexandru Nuţă, Tatiana Serghi) a investigat artistic, în forma cabaretului politic, una dintre cele mai cumplite secvenţe din istoria recentă a României, secvenţă care s-a consumat între anii 1949 şi 1952 în închisoarea Piteşti. E vorba despre izbutitul spectacol cu Romanţioşii pus în scenă de Vlad Cristache, în scenografia Mădălinei Niculae şi Andreei Tecla, cu actorii Blanca Doba, Ştefan Mihai, Andrei Runcanu, Petrişor Stan, Mihai Dinvale, Gogu Preda. Romanţioşii O menţiune aparte merită dimensiunea teoretică reală a Festivalului. De ceva vreme, la iniţiativa directorilor de scenă Erwin Simsensohn, Vlad Cristache şi Vladimir Anton s-a constituit un forum al tinerilor regizori. Coagulat în cursul unor discuţii purtate la unteatru, Forumul, la care au aderat deja peste 25 de nume tinere care au dobândit în ultimii ani mult dorita consacrare nu prin vorbe, pronunciamente sau resentimente, a avut, graţie invitaţiei generoase a directorului general al Teatrului „Alexandru Davila“, actorul Nicolae Poghirc, prima lui manifestare publică, deschisă. Au luat parte la dezbaterea de la Piteşti moderată de jurnalistul Pompilius Onofrei regizorii Sânziana Stoican, Leta Popescu, Andreea Ciocârlan, Horia Suru, Andrei Măjeri, Bobi Pricop, Mădălin Hîncu, Vlad Cristache, Eugen Gyemant, Dragoş Alexandru Muşoiu, Cristian Ban, Erwin Simsensohn. Nu am asistat, în cursul celor aproape trei ore de discuţii, la lamentaţii, la triste numere de singurătate rostite largo desolato. Cei 25 nu au revendicări sindicaliste. Nu vor să îşi pună între paranteze propria personalitate. Ştiu foarte bine că secolului al XX-lea, secolul regiei, i-a urmat secolul al XXI-lea care tot al regiei este, fără ca prin aceasta să anuleze personalitatea creatoare a actorilor. Înţeleg pe mai departe arta regiei drept una a auto-exprimării. Care are nevoie de texte dramatice în consecinţă. Acceptă dialogul cu criticii. Nu pozează în descoperitori ai apei calde. Monstrul nisipurilor Deşi nu foarte mulţi, criticii prezenţi (Ludmila Patlanjoglu, Doina Papp, Doru Mareş, supraiscălitul), dar şi managerul cultural Aura Corbeanu, în calitatea ei de vicepreşedinte cu funcţii executive al UNITER, au intrat într-un fructuos dialog cu tinerii regizori. Ceva s-a întâmplat şi dialogul de a doua intitulat Cronica de teatru - o schimbare de strategie?, moderat de Doru Mareş a fost şi el generator de reflecţie autentică. Desigur, însemnările mele despre a XXII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru de la Piteşti nu ar putea fi cât de cât complete dacă nu aş aminti măcar în treacăt faptul că a avut şi o secţiune aparte dedicată celor mai mici spectatori. Au fost jucate de colective profesioniste din oraşul-gazdă, dar şi din Constanţa, Petroşani, Ploieşti, Craiova, Târgovişte, Râmnicu Vâlcea.
