A TREIA ZI DE FESTIVAL

  Galerie de photos

#ZileleTeatruluiMateiVisniec2022

#DAY3

Spațiul expozițional, Teatru și tehnologie. Nostalgia spațiului gol, Conferință – Călin Ciobotari, critic de teatrulu

Pandemia – despre care ne place să credem că este încheiată – a urgentat abordarea frontală a unui subiect pe care teoreticienii teatrului îl tot amânaseră sau îl trataseră superficial: relația teatrului cu tehnologia. Mai sunt valabile teoriile lui Jerzy Grotovski („teatrul sărac”) și ale lui Peter Brook („spațiul gol”)? Asistăm prin expansiunea tehnologiilor pe scenă la o de-teatralizare a teatrului sau, din contra, la o inedită reteatralizare a acestei venerabile arte, de o cu totul altă factură decât reteatralizarea pe care o teoretiza, în anii 50, Liviu Ciulei? În ce termeni ar trebui să vorbim astăzi despre „esența teatrului” și despre „teatralitate” în general? Cum modifică opțiunea pentru tehnologie relațiile de putere din interiorul unei echipe de creație? Ce tip de relație întreține teatrul românesc cu tehnologia? Cum împăcăm noile și complexele structuri ale receptării deja setate în omul secolului XXI cu o anumită nostalgie a simplității pe care uneori încă o mai resimțim?

Călin Ciobotari este cadru didactic și conducător de doctorate la Facultatea de Teatru a Universității de Arte „George Enescu” Iași. Este, din anul 2020, director al Școlii Doctorale de Teatru Iași. Este profesor asociat al Facultății de Filosofie și Științe Social Politice de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași. Membru al Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru, al Uniunii Teatrale din România și al Uniunii Scriitorilor din România, este autor a peste douăzeci de cărți și a aproximativ o mie de articole (publicistică, studii, cronici teatrale etc.). Este redactor-șef al revistei Dacia literară, realizator și prezentator al emisiunii „Scena” (Apollonia Tv Iași). În 2019 i s-a decernat Premiul UNITER pentru Critică de Teatru. În 2020 a fost unul dintre cei trei directori și selecționeri ai Festivalului Național de Teatru. În 2022 a fost nominalizat din nou la Premiul UNITER pentru Critică de Teatru.

Spațiul expozițional, Vârstele ceasului interior - Expoziție pictură - Lucia Pușcașu, Oana Hrișcă, Ana Creangă

"Tapiseria îmi oferă spațiu să-mi exprim creativitatea. Ca să faci artă trebuie să ai rabdare, dar ca să faci tapiserie trebuie să te înarmezi cu și mai multă răbdare", spune artista Lucia Puscașu. Primele expoziții personale le are în anii 1986, 1988, în Vatra Dornei și Suceava, unde expune tapiserie și pictură, după care

Lucia Pușcașu are peste 150 de participări la expoziții județene de grup, saloane și concursuri naționale, trienale și bienale.

Oana Ruxandra Hrişcă s-a născut pe plaiurile sucevene, educată artistic în Universitatea de Arte „Geroge Enescu” din Iași, actualmente lector universitar doctor în cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava unde predă cursuri de arte vizuale. Participă la importante conferințe: Bratislava 2009, Toulouse 2009, Pisa 2009, Brussels 2010; Oradea 2009; Frankfurt am Main 2009; Suceava, 2008, 2009.

Membru U.A.P.R., Oana Hrișcă este vicepreședinte al Filialei din Suceava, curator și susținător în organizarea diverselor manifestări artistice locale, naționale și internaționale. Participă la tabere de creație în țară și străinătate în perioada 2002 – 2022 și la peste 100 de expoziții de grup în România și străinătate. A primit numeroase premii de-a lungul timpului.

În cadrul vernisajului expoziției va exista un moment intitulat Sunet și cuvânt susținut de Ana Creangă.

Versuri de Oana Hrișcă:

„Și arde verdele-n mine ; și arde adierea lor, a frunzelor.. Venele-mi sunt dezrădăcinate în cerul interior.

Zorii în Lumină…Începutul Lumii de azi. Dar mâine ?

Ziduri din brumate gânduri înverzesc, se veștejesc și mor. Și iar, și iar, și iar…

Ritmic palpită în lemn seva lovită: de viață – de moarte, viață-moarte, viață-moarte. Neputințele-mi scrijelesc coaja inimii.

Ceea ce e deasupra este și dedesubt, exteriorul în interior.

Atât. Și un punct care se mărește. O mare sferă mă cuprinde-n somnul ei întunecat.

Am învățat să mor în mine și să renasc în tine. Poate mâine va fi!

Revizorul, N.V. Gogol, regia Alexandru Grecu -Teatrul Satiricus „Ion Luca Caragiale” Chișinău, Republica Moldova

Piesa „Revizorul” de N.V. Gogol, capodoperă a literaturii dramatice universale, este o satiră, o comedie de moravuri, de demascare a birocrației și corupției, care face parte din categoria textelor mereu actuale, a căror contemporaneitate nu se degradează în timp. Este o caricatură literară a defectelor umane, ce va rămâne mereu actuală atâta timp cât va exista societatea umană. „Cu cât adevărurile sunt mai înalte, cu atât trebuie să fim mai atenţi cu ele... Altfel se vor transforma în lucruri comune, iar lucrurile comune

nu mai sunt crezute!”

Distribuția: Viorel Cornescu, Arcadie Răcilă, Elena Oleinic, Nadejda Crîlov, Raman Malai, Roman Gopșa, Ion Grosu, Eugeniu Matcovschi, Gheorghe Gușan, Dan Ciobanu, Alexandru Crîlov, Artiom Oleacu, Constantin Ghilețchi, Nicolae racoviță, Alexandrina Grecu, Ira Cazac, Dorina Lașco

Durata spectacolului: 1h 45 min.

Restricţii de vârstǎ: +14

Auditorium Joseph Schmidt - USV, Nostalgii contemporane - Concert de folk - Cornel Angelescu, voce și chitară

Autor al capodoperelor muzicale, „Doina”, pe versuri de Ana Blandiana, împreună cu sora sa Doina Bogheanu („S-aude, s-aude, s-aude, din adânc, din vecii, din mereu / Murmurul, sângele, glasul poporului meu”), cantautorul Cornel Angelescu, un trubadur boem, asociat, de regulă, cu muzica folk, înseamnă, totuși, mult mai mult prin expresia largă și deplină a cântecelor sale, care amintesc, când de dangătele clopotelor voievodale, când de vibrația inefabilă a cosmicității.

Chitara şi muzica folk l-au reprezentat pe Cornel Angelescu aproape total. Din 2016, Cornel Angelescu face parte din departamentul tehnic al Teatrului „Matei Vişniec” Suceava și este inginer de profesie; a lucrat în învăţământ ca profesor de tehnologie, apoi, prin ’94-’95, a fost profesor de muzică şi chitară clasică, prima specializare de acest fel înfiinţată la Liceul Pedagogic din Suceava. O perioadă de care el îşi aduce aminte cu mândrie.

Cornel Angelescu a avut nenumărate concerte, în țară, pretutindeni și a participat la diverse concursuri specifice; până în 1983 a cântat împreună cu sora lui Doina Bogheanu, apoi, după această perioadă a concertat singur, iar songurile sale preferate sunt: Singur, Balada negustorului de brazi, Doina.

Durata concert:1h30min.