D'ale Carnavalului - 13 februarie 2021 - online

„Nu sunt turmentat, dar eu… Eu pentru cine votez? Nu mă-mpinge, c-amețesc” (replică celebră din piesa „O scrisoare pierdută”)

Pe 1 februarie, sărbătorim 169 ani de la nașterea marelui dramaturg Ion Luca Caragiale.

Ion Luca Caragiale este un clasic al literaturii române și cel mai mare dramaturg de la noi din țară. Creatorul unei opere complexe şi originale, de o mare diversitate, I. L. Caragiale s-a născut în satul Haimanale, azi Caragiale, de lângă Ploieşti.

În familia lui Caragiale exista o puternică tradiţie a dragostei şi preocupării pentru teatru. Fraţii tatălui său, Costache şi Iorgu, erau actori, oameni de teatru, cunoscuţi pentru activitatea lor în vederea creării unui teatru românesc şi al unui repertoriu naţional.

Nuvelist și pamfletar, director de teatru, comentator politic și ziarist, el a ilustrat magistral, prin comicul de situații și al personajelor care vorbesc o limbă aparte, specificul și mecanismele parvenirii. Comediile sale de moravuri, printre care și D'ale Carnavalului, sunt pe cât de autentice, pe atât de actuale.

De-a lungul timpului, D'ale Carnavalului s-a bucurat de atenția unor regizori importanți de la noi din țară și s-a jucat pe numeroasele scene ale teatrelor din țară.

În memoria marelui dramaturg, Teatrul Municipal „Matei Vișniec” Suceava vă invită, sâmbătă, 13 februarie, la spectacolul D'ale Carnavalului, regizat de Tudor Lucanu, care va fi difuzat online pe https://www.blt.ro/d-ale-carnavalului-suceava.html.

George Călinescu îl considera a fi cel mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori români. „Este la Caragiale un umor inefabil ca şi lirismul eminescian, independent de orice observaţie ori critică, constând în «caragialism», adică într-o manieră proprie de a vorbi. Teatrul lui e plin de ecouri memorabile ce au asupra spectatorului efectul delirant pe care melodia operei italiene o are asupra publicului. Spectatorul ia fraza, vrăjit, din gura actorului şi o continuă singur” – George Călinescu.

„Am un amic farmacist care, între hapuri şi unguente, găseşte timp să şi rimeze şi face şi piese de teatru. Sunt foarte curios să văz pentru ce o să concureze; pentru văpseaua pe care o doresc eu, sau pentru piesa pe care o cere Teatrul Naţional? Dar cum e un băiat foarte activ, o să concureze poate pentru amândouă... Atât mai bine! De n-ar greşi numai adresa: te pomeneşti că vine la mine cu cine ştie ce tragedie lungă si la Teatru merge cu văpsea de păr internă.” („A zecea muză”, de Ion Luca Caragiale)