Evénements
FIZTMV 13 mai - Evenimente
11:00 TMMVS Sala de spectacole – Gustul publicului. De la scenă la spectator… Conferință, Matei Vișniec, dramaturg, și Călin Ciobotari, critic de teatru
De unde știm ce vrea publicul să vadă? Cât ne gândim la public și cât la noi atunci când facem teatru? Care este atitudinea ideală a creatorilor in raport cu publicul? Este publicul românesc exigent sau tolerant? Cine oglindește mai mult realitatea, teatrul sau publicul său? Există un spectacol al sălii? Cum se vede de pe scenă? Cum influențează energiile unui public calitatea în sine a unui spectacol? Putem vorbi despre o „dictatura a spectatorului” așa cum în secolul XX am vorbit despre o „dictatură a regizorului”? Faptul de a te afla într-o sală de spectacole îți conferă automat calitatea de spectator? Sunt câteva din întrebările importante la care criticul de teatru Călin Ciobotari, avându-l ca partener de dialog pe dramaturgul Matei Vișniec și împreună cu alți invitați de seamă vor căuta să dea un răspuns.
Călin Ciobotari este critic de teatru, director al Școlii Doctorale de Teatru, Facultatea de Teatru a Universității de Arte George Enescu din Iași, conferențiar universitar doctor în cadrul aceleiași universități, profesor asociat al Facultății de Filosofie și Științe Social Politice de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași. Membru al Uniunii Teatrale din România și al Uniunii Scriitorilor din România, Călin Ciobotari este autor a peste douăzeci de cărți și a aproximativ o mie de articole (publicistică, studii, cronici teatrale etc.). Este redactor șef al revistei „Dacia literară”, realizator și prezentator al emisiunii „Scena” (Apollonia Tv Iași). În 2019 și în 2022 i s-a decernat Premiul UNITER pentru Critică de Teatru. În 2020, 2022 și 2023 este director și selecționer/ curator al Festivalului Național de Teatru. Printre volumele de autor de largă circulație se numără Marginalii lui Cehov (2016), Regizorul și textul. Practici de lectură (2017), Hamlet în livada de vișini (2018), Recitindu-l pe Gorki. Un teatru la marginea crizei (2021), O istorie a sărutului în teatru (2022). În cadrul Școlii Doctorale Teatru, al cărei director este din 2020, dezvoltă direcțiile de cercetare Estetică, Teoria dramei și Spectacologie.
Poet, dramaturg, romancier, jurnalist, Matei Vişniec s-a născut pe 29 ianuarie 1956 la Rădăuţi. A debutat cu poezie în revista Luceafărul în 1972. Matei Vişniec este autorul a şapte volume de poezie, șapte romane dintre care menționăm: „Sindromul de panică în orașul luminilor”, „Iubirile de tip pantof, iubirile de tip umbrelă” și „Un secol de ceață”; o carte de nuvele şi peste 50 de piese de teatru. Din 1987 Matei Vișniec trăieşte în Franţa unde a lucrat ca jurnalist la Radio France Internationale. După căderea comunismului în 1989, activitatea dramaturgului s-a derulat între Franţa şi România, între două culturi şi două limbi, între Vest şi Est. Piesele sale sunt traduse în peste 30 de limbi şi s-au aflat pe afiş în peste 30 de ţări. Numeroase premii i-au răsplătit actvitatea, începând cu Premiul pentru poezie acordat de Uniunea Scriitorilor din România în 1984 pentru volumul „Înţeleptul la ora de ceai” și, nu în ultimul rând, amintim de Premiul Academiei Române şi Premiul UNITER (Uniunea Teatrală din România) pentru întreaga activitate.
#ProiectCulturalFinantatDeMinisterulCulturii
#ZileleTeatruluiMateiVisniec2024
#ZTMV2024
Vezi mai puţin
15:00 Centrul multifuncțional „Arta” Ițcani – La capătul lumii, pe stânga. Spectacol pentru copii, Școala de teatru DreamBoutique București. Intrare liberă
Școala de teatru ,,DreamBoutique”, în parteneriat cu Teatrul Municipal ,,Matei Vișniec” Suceava
Spectacol pentru copii și tineret
Coordonatori proiect: Clara Popadiuc, Roxana Filip
Distribuție:
Amalia Cioban, Bianca Vîrlan, Cezara Tamaș, Eliza Crîșmariu, Maria Schipor, Sofia Bursuc, Victoria Acsinti
O pană de curent aruncă destinele a șapte adolescente într-un context menit să le scoată din zona de confort, provocându-le la introspecție. Vor reuși ele să conviețuiască în absența aparentelor avantaje ale societății moderne? Tu cât poți rezista fără telefon? Tu cât timp ai stat ultima dată fără internet? Ce-ai descoperit despre tine? Dar despre ceilalți?
Haideți să urmărim împreună evoluția celor șapte fete într-un simulator lipsit de energie electrică!
16:30 Centrul de Arhitectură, Cultură Urbană și Peisaj „Uzina de Apă” - Scrisori de pe front, regia Ionuț Caras. Spectacol lectură, Asociația Texte bune în locuri nebune Cluj-Napoca. Intrare liberă
Un proiect al Asociației „Texte bune în locuri nebune” în parteneriat cu Comandamentul Diviziei 4 Infanterie Gemina și Teatrul Național
„Lucian Blaga” Cluj-Napoca
Distribuţia:
Matei Rotaru, Daniela Purcărea, Ștefan Alexandru Iancu, Ionuț Caras
Spectacolul-lectură „SCRISORI DE PE FRONT” cuprinde mărturii ale soldaților români de pe diverse fronturi din timpul celor două Războaie Mondiale. Am adăugat în text și unele pasaje din scrisorile soldaților români din Afghanistan. Sunt destăinuiri simple, fruste și brutal de sincere. Ororile războiului, consecințele sale tragice dar și patriotismul sunt puse în balanță în acest spectacol-mărturie.
Scrisorile de pe front au fost citite pentru prima dată în popota Comandamentului Diviziei 4 Infanterie Gemina, în prezența cadrelor militare și a spectatorilor obișnuiți.
„Mecanismul complex construit de Ionuț Caras are trei planuri de decodificare. Primul a fost acela de a amesteca scrisori reale trimise din tranșeele Primului Război Mondial, ale celui de-al Doilea Război Mondial, precum și ale celui din Afganistan. Cel de-al doilea plan a fost acela de a se așeza și a ne așeza pe noi, spectatorii, în jurul unei mese de parcă am fi fost la un prânz în familie sau și la o posibilă ultimă cină a celor ce aveau să fie trimiși la măcel; cel de-al treilea a fost acela al jocului cu soldăței de plastic care au umplut și-au populat apoi masa, exemplificând un război planetar dus de cei puternici pe umerii popoarelor, un mare joc al cuceririlor în care câștigători nu sunt niciodată bieții oameni de rând.
Acest spectacol e parcă menit să ne spună că orice război, în orice dimensiune temporală, de la începuturile omenirii și până la „Războaiele stelare”, de la ciomag și până la mitralieră, provoacă aceeași durere, aceleași răni, aceeași deznădejde și nefericire în cei ce pleacă, ca în cei ce rămân; că omul este singurul animal care se va autodistruge cu propriile lui mâini.
Aceste „Scrisori” amintesc de spectacolele lui Mario Perrotta despre Primul Război Mondial. Stăm în penumbră, la lumina lumânărilor precum într-un buncăr, ascunși, hăituiți. În vorbele soldaților se ghicește atrocitatea ce a devenit normalitate. Prin lumânările aprinse în spectacol suntem introduși într-un ritual, o ceremonie funebră. În replicile actorilor există resemnare și fatalism, acceptarea unui nou sistem de reguli și valori: război încă rimează cu excrement.” - Tommaso Chimenti (traducere: Maria Rotar)
