Evénements
FIZTMV 2023 - ZIUA A III-A (spectacole)
În ziua a III-a, a Festivalului Internațional „Zilele Teatrului Matei Vișniec2023” s-a încheiat cu două spectacole invitate.
La Casa de Cultură a Sindicatelor, începând cu ora 18:00 -Tata, de Dumitru Matcovschi, un spectacol al Teatrului Republican „Luceafărul” Chișinău, Republica Moldova
Echipa de producție:
Regia: Slava Sambriș
Scenografia: Adrian Suruceanu,
Costume: Stela Verebceanu
Video mapping: Cristian Oloi
Sound Design: Via Dacă
Distribuţia:
Lisandru - Victor Triboi, Ioana - Dorina Tătaru, Valentin - Gheorghe Tabarcea, Valeria - Irina Vacarciuc, Eleonora - Iraida Bobescu, Aristid - Ion Jitari, Olia - Vitalia Grigoriu, Nică - Oleg Lungu, Imanuil - Ion Liulica, Ileana - Eleonora Dolghii, Fimca - Cătălin Lungu, Margareta - Inga Petica, Costel - Ion Prisacara, Nuntaș - Oleg Macovei, Nuntaș - Ecaterina Dănuță
Văzând pentru prima dată lumina rampei în 1978, spectacolul „Tata” de Dumitru Matcovschi a înscris o pagină importantă în evoluția teatrului național și a artei scenice. Punerea în scenă a acestui text la Teatrul „Luceafărul” are multiple conotații – această premieră a deschis cea de-a 60 stagiune a teatrului. Considerată la început ca fiind o reflecție a problemelor morale și sociale din societate după încheierea celui de-al doilea război mondial, piesa „Tata” nu este dominată de descrierea unor momente din trecut, deși pune accent pe înțelegerea și interpretarea acelor momente de către contemporani. Omul și faptele lui fac legătura dintre trecut și prezent și, de felul cum înclină balanța omenescului depinde firul narațiunii și, implicit, al acțiunii. În viziunea regizorală a lui Slava Sambriș, acest spectacol developează în mod subtil lumea interioară a personajelor, punând în evidență oameni și mai puțin personaje. Păstrând intact textul dramaturgului, dar încadrat de o multitudine de metafore și simboluri scenice, spectacolul „Tata” nu reprezintă o viziune artistică asupra trecutului, ci, mai degrabă, o analiză a individului în raport cu sine însăși și cu cei care îl înconjoară. Astfel, cea mai recentă montare a acestui text la Teatrul „Luceafărul” nu este o incursiune în trecut, ci, de fapt, o eventuală previzualizare a unui viitor nu foarte îndepărtat.
De la ora 21:00, în sala de spectacole a Teatrului Municipal „Matei Vișniec” Suceava - Dispariții, de Elise Wilk -
Teatrul „Andrei Mureșanu” Sfântu Gheorghe.
Echipa de producție:
Regia: Cristian Ban
Scenografia: Irina Chirilă
Distribuţia: Costi Apostol, Sebastian Marina, Anca Pitaru, Elena Popa, Mădălina Mușat, Iulian Trăistaru
Spectacolul „Dispariții” este realizat după un text scris de Elise Wilk, în regia lui Cristian Ban. În stilul său caracteristic, care combină armonios umorul cu notele serioase, regizorul Cristian Ban aduce în fața publicului povestea unei familii de sași din România, pe care contextele valabile în anumite momente ale parcursului său existențial o obligă să trăiască separat.
„Spectacolul va fi o întâlnire foarte intimă între public și povestea unei familii de sași din România, începând cu 1944 până în prezent. E un text foarte special și mă bucură că, după mulți ani în care am căutat să lucrăm împreună, colaborarea cu Elise se întâmplă tocmai la Sf. Gheorghe, cu trupa cu care aș avea curaj să fac orice spectacol”, spune regizorul Cristian Ban.
„Astfel, „Dispariții” de la Teatrul „Andrei Mureșanu” din Sfântu Gheorghe face recensământul unei familii de sași în trei puncte de cotitură istorică: 1944, 1989 și prezentul. Mâna de regizor a lui Cristian Ban este blândă, dar precisă: pune degetul pe vânătăi universale, dar o face fără tăiș, înlocuind resentimentele și furiile clasice cu nostalgie resemnată și amărăciune cuminte. Și, deși aerul miroase a flori de tei în amintiri, montarea nu face nicio secundă pledoaria comunismului. În fapt, întreg spectacolul conține o candoare nebănuită pe sub austeritatea vremii și sărăcia voită a decorului.” – Raluca Cîrciumaru.
