A DOUA ZI DE FESTIVAL

  Galerie foto

#ZileleTeatruluiMateiVisniec2022 Fotografii #DAY2

Emisiunea TVR internațional - A pleca, a reveni – dezbatere despre dilemele diasporei românești, cu Matei Vișniec, dramaturg și Mihaela Crăciun, director TVR Internațional.

Conferința REÎMPROSPĂTAREA MEMORIEI.

Printre invitații lui Matei Vișniec amintim:

1. Călin Ciobotari – critic teatru, director Școală Doctorală de Teatru Iași

2. Oltița Cîntec – Director artistic - Teatrul pentru copii și tineret Luceafărul Iași

3. Claudiu Groza – critic teatru, selecționer FNT

4. Daniela Șilindean

5. Tamara Constantinescu – critic teatru

6. Carmen Mihalache – critic teatru, director revista culturală Ateneu Bacău

7. Alexandru Grecu – Director Teatrul Satiricus Chișinău

8. Petru Hadârcă – Director Teatrul M.Eminescu Chișinău

9. Alexandru Vasilache – Director Teatrul M.Eminescu Botoșani

10. Marius Rogojinschi – Manager Teatrul pt copii Vasilache Botoșani

11. Cristian Hadji-Culea – Director Teatrul Național V.Alecsandri Iași

12. Bogdan Crețu – critic, istoric literar și eseist, prof.la Facultatea de Litere Iași

13. Nickolas James Awde Hill

14. Aurelian Bălăiță - rector UAGE Iași

15. Vasilica Bălăiță - profesor UAGE Iași

16. Onorina Burlacu-Tănase – director Teatrul Național V.Alecsandri Bălți Chișinău

17. Cerguța Ludmila – Teatrul Național V.Alecsandri Bălți

„Printre numeroasele misiuni pe care şi le asumă teatrul, de 2500 de ani, putem să o includem şi pe aceea de prezervare a memoriei. Piesele scrise în antichitatea greacă de Aristofan, Sofocle, Euripide, Eschil tezaurizează nu doar informaţii despre civilizaţia materială a epocii respective ci şi despre dezbaterile de idei care au marcat-o. Dintotdeauna teatrul a însemnat şi un fel de luptă împotriva uitării, un fel de încercare de a ţine trează memoria umanităţii, de a nu lăsa conştiinţa omului să aţipească…

Acest an 2022 va rămîne în istorie ca unul marcat de infamia atacului rus împotriva Ucrainei, un atac care este şi unul împotriva libertăţii, a democraţiei, a construcţiei europene, a regulilor minime de convieţuire paşnică.

Iată de ce ne propunem ca în cadrul ediţiei de anul acesta a Festivalului de teatru de la Suceava să discutăm despre memorie, să ne amintim, prin spectacole şi dezbateri, ce au însemnat comunismul şi nazismul, să decorticăm mecanismele instalării dictaturilor şi ale spălării pe creier. O societate care, din comoditate sau din orbire programată, începe să uite pagini esenţiale din trecutul său devine uşor de manipulat şi uşor de dominat.

Societatea de consum este, din păcate, una propice erodării memoriei.

Cumpărăm mii de obiecte inutile şi uităm că prin aviditatea noastră de consumatori le lăsăm generaţiilor viitoare o planetă bolnavă şi epuizată. Europa a uitat, în contextul mai multor decenii de prosperitate, că trebuie să fie în stare şi să se apere împotriva unor agresiuni brutale, primitive. Un fel de uitare toxică îi fac pe oameni şi să repete greşeli comise de generaţiile trecute, „greşeli” care au dus la mari drame şi suferinţe…

În modul său specific, teatrul este şi un instrument de transmitere, de la o generaţie la alta, a idealurilor umaniste şi a spiritului critic, şi prin urmare un spaţiu educaţional capabil să completeze şcoala. Uneori, văzînd anumite piese de teatru, tinerii pot descoperi pagini cutremurătoare din trecut, precum şi faptul că manualele de istorie sunt şi ele pline de „uitări”. Din numeroase motive, deci, vom pune accentul anul acesta la festivalul nostru pe memorie, pe necesitatea de a examina critic trecutul pentru a înţelege cine suntem în prezent şi ce ne poate aştepta în viitor.

„Somnul raţiunii naşte monştri” este titlul unei gravuri a lui Francisco Goya, datînd din 1799… Parafrazîndu-l, aş spune că monstruozitatea apare şi pe fondul manipulării memoriei. Nu întîmplător, în ultimii zece ani, cultul lui Stalin a fost reactivat în Rusia, şi nu întîmplător Putin, prin orchestrarea uitării în privinţa atrocităţilor comise în perioada comunistă, a reuşit să-şi atragă un sprijin popular important în 2014 cînd a anexat Crimeea şi acum cînd a atacat Ucraina.

Să ne împrospătăm deci memoria şi prin ea raţiunea pentru că monştrii, după cum se vede, sunt din nou în ofensivă barbară în Europa.” Matei Vișniec, dramaturg.

Ora 19:00, în sala teatrului ne-am bucurat împreună de concertul de pian ÎN PAȘI DE DANS.

Corina RĂDUCANU și Eugen DUMITRESCU formează un duo pianistic din anul 2005. Activitatea concertistică a duo-ului cuprinde participări în 27 de festivaluri naționale și internaționale, concerte cu orchestra și peste 400 de recitaluri în țară (92 de localități) și pe scene din Anglia (St. Martin in the Fields, NPL Music Society Scientific Museum Londra, Saint Matthew`s Church Redhill), Austria (I.C.R. Viena), Belgia (Aalst, Anvers, Bruxelles), Germania (Frankfurt am Main, Offenbach, Stuttgart), Italia (Brescia, Carpenedolo, Clusane d`Iseo), Republica Moldova (Bălți, Chișinău) și Ucraina (Cernăuți). Alături de cele 17 turnee de promovare a muzicii clasice, duo-ul pianistic a avut onoarea de a susține primele concerte de pian din istoria localităților Avrig, Bălan, Ciocănești, Ditrău, Făgăraș, Găești, Hațeg, Horodnic de Sus, Lehliu-Gară, Moreni, Petrila, Praid, Târnăveni, Titu și Voitinel.

Un concert aparte, în premieră, a avut loc în Fortul 13 Jilava cu ocazia Congresului Inter-Asso 2014. Activității concertistice a duo-ului pianistic i se adaugă numeroase premii naționale și internaționale obținute la concursurile de profil, prezențe în juriile concursurilor naționale și internaționale de specialitate, precum și cursuri de măiestrie susținute ca profesori invitați. Corina RĂDUCANU şi Eugen DUMITRESCU sunt absolvenţi ai Liceului de Muzică George Enescu și ai Universității Naționale de Muzică din București, unde și-au completat și încheiat studiile (licență, master, doctorat, post-doctorat). Cei doi pianiști sunt fondatorii Asociației Klavier ART și inițiatorii mai multor programe culturale ce au loc în diferite orașe și regiuni ale țării (Făgăraș, Gheorgheni, Petroșani, Rădăuți, Reghin, Reșița, Sfântu Gheorghe, Sibiu și Țara Hațegului/Munții Retezat).

Corina RĂDUCANU & Eugen DUMITRESCU

Program - pian la patru mâini

Robert SCHUMANN – Kinderball op.130

Johannes BRAHMS – 16 Valsuri op.39

Maurice RAVEL – Bolero

George ENESCU / Marius SIRETEANU – Rapsodia română op.11 nr.1

Durata concert: 1h20min.

Kinderball / Balul copiilor op.130 este o lucrare pentru pian la patru mâini din creația lui Robert Schumann care întregește universul muzical al copilăriei. Suita a fost scrisă în luna septembrie a anului 1853 și cuprinde 5 dansuri caracteristice diverselor naționalități (Poloneză, Vals, Menuet, Ecossaise, Française) și un cântec al copilăriei (Ringelreihe). Lucrarea este dedicată copiilor, gândită pentru ca aceștia să se bucure de muzica cântată împreună, la patru mâini.

Cele 16 Valsuri op.39 pentru pian la patru mâini au fost compuse de Johannes Brahms în anul 1865, la Viena și i-au fost dedicate criticului muzical Eduard Hanslick Au fost publicate un an mai târziu alături de două variante pentru pian solo (ușoară și dificilă), în aranjamentul compozitorului. Lucrarea este un tribut adus acestui gen muzical – valsul, care devenise foarte popular în epocă.

Maurice Ravel a compus lucrarea Bolero în anul 1928, ca muzică de balet, pentru prietena sa Ida Rubinstein (actriță și dansatoare). Premiera a avut loc la Opera din Paris, în noiembrie 1928. Compozitorul a realizat aranjamentul piesei pentru pian solo, pian la patru mâini și două piane, versiuni publicate în anul 1930 la editura Durand.

Rapsodia română op.11 nr.1 de George Enescu a fost compusă în anul 1901. Premiera a avut loc la București, la Ateneul Român, sub bagheta compozitorului, în anul 1903. Lucrarea a fost publicată un an mai târziu (1904) la editura Enoch. Varianta pentru pian la patru mâini (2008), dedicată duo-ului pianistic Corina Răducanu & Eugen Dumitrescu, îi aparține compozitorului Marius Sireteanu.

Festivalul continuă, fotografiile se adună.

Foto credit: Amedeia Vitega