Angela Zarojanu PUNE ACCENTUL PE DEBUT - Revista TEATRUL AZI

Punem accentul pe DEBUT

Am adresat managerilor instituţiilor teatrale bugetare, dar și fondatorilor și managerilor unor spaţii independente câteva întrebări legate de politicile instituţiilor pe care le conduc pentru sprijinirea și integrarea tinerilor artiști debutanţi, precum și despre oportunităţile sau piedicile legislative în dezvoltarea unor astfel de programe.

Angela Zarojanu, Manager Teatrul Municipal „Matei Vişniec” Suceava 

1. Aveţi o strategie în instituţia/compania pe care o conduceţi legată de sprijinirea artiștilor debutanţi? Ce programe/
proiecte derulaţi în acest sens?

  Teatrul Municipal „Matei Vişniec” Suceava este o instituție tânără şi funcţionează în condiţiile legii ca instituţie de spectacole de repertoriu, cu personalitate juridică proprie, sub autoritatea administrativă a Consiliului Local al municipiului Suceava.

Anul viitor vom împlini 10 ani de existență.

O atenție deosebită o acordăm publicului tânăr iubitor de cultură, receptiv la spectacole inovatoare, din zona genului dramatic sau liric.

Date fiind aceste condiții, considerăm că misiunea noastră este și de a fi deschiși către noua generație de artiști care vin cu energie creatoare, cu dorința de a face performață, de a se impune în lumea scenei.

Cu ei ești în permanență în contact cu așteptările noii generații, cu schimbările și modul de abordare a actului artistic, cu provocările vremurilor.

Suntem interesați și am reușit să avem parteneriate cu diverse instituții de învățământ superior de profil din țară, în special cu Universitatea Națională de Teatru ”George Enescu” din Iași.

Contactul permanent cu mediul academic te pune în contact cu viziunea noilor artiști și îți oferă posibilitatea de a-i ajuta, dar, de fapt, a te ajuta și pe tine ca instituție de teatru.

Discuțiile permanente avute cu profesorii din sistemul universitar, participarea la diverse activități organizate de facultățile de specialitate îți oferă ocazia de a cunoaște viitorii artiști și de a înțelege o serie de tendințe esențiale pentru modul în care alegi să te definești instituțional.

Ne-am propus, printre altele, ca în fiecare stagiune să avem un spectacol unde regizorul este un debutant.

Nu este ușor pentru că trebuie să învingi prejudecăți legate de lipsa de experiență, de lipsa unui portofoliu, de vârstă. Acestor tineri trebuie, însă, să le acordăm o șansă dar trebuie să și recunoaștem că bugetele pentru producția acestor spectacole sunt mai mici..

La teatrul sucevean totul a decurs armonios și am reușit în acest proiect al nostru cu spectacole de bună calitate.

2. Ce strategii/programe/proiecte credeţi că trebuie dezvoltate în afara instituţiei/companiei pe care o conduceţi pentru sprijinirea debutului artiștilor din spaţiul teatral și de către cine?

   Într-adevăr, se impune elaborarea de strategii/proiecte. Trebuie constituite strategii pentru sprijinirea artiștilor tineri fiindcă există riscul ca mulți să se ”piardă pe drum” din cauza faptului că nu au șansa de a arăta ce pot!

Cred că trebuie elaborată o strategie unitară în mediul cultural- teatral care să fie susținută de instituțiile guvernamentale, asociații profesionale și mediul academic. Dincolo de ordonatorul de credite din plan municipal sau județean, un fundal general-național, articulat inclusiv legislativ, ne-ar fi de mare folos.

S-ar atenua și cheltuielile finaciare legate de astfel de activități alternative.

Instituțiile culturale care au sesiuni de proiecte, pot înființa o linie de finanțare distinctă adresată tinerilor debutanți, unde aplicantul să fie o instituție teatrală din domeniul public și domeniul privat.

Cred că și mediul academic de profil poate să beneficieze de aceste oportunități.

Uniunea Teatrală din România, entitate de prestigiu cultural, a oferit un model funcțional de succes, deschizând larg ușile pentru o manifestare de top, ”Gala Tânărului Actor”. Este o modalitate excelentă pentru absolvenții de actorie din mediul universitar public și privat.

Interesant ar fi ca premianții să aibă șansa de a juca într-un spectacol care să beneficieze de cofinanțare într-o instituție de profil. Și poate nu "șansa", ci garanția că vor juca pe o scenă oficială, pe baza unui contract, că vor și câștiga niște bani, așadar, de pe munca lor, că începutul de notorietate li se va consolida etc.

Ar trebui înființată o Gală sau o subsecţiune a Galei și pentru artiști din alte specializări, inclusiv regizori și teatrologi.

3. Ce schimbări legislative consideraţi că sunt necesare pentru creșterea oportunităţilor de atragere și angajare a tinerilor artiști?

   În momentul de față, în Legea Bugetului de Stat aprobată anual există prevederea de a se repartiza la nivelul fiecărei unități administrative teritoriale o cotă de 2% pentru finanțarea instituțiilor publice de spectacole din subordinea acestora, din impozitul pe venit estimat.

Aceste sume ar putea fi crescute până la 2,2% în situația în care în instituţia publică de spectacole s-au făcut angajări de debutanți în anul precedent din sectorul aristic, pentru o perioadă de 12 luni, ca urmare a hotărârii de CL.

La TMMVS nu s-a făcut nici o angajare în sectorul artistic de 5 ani, cu toate că suntem deficitari la acest capitol.

De asemenea, o altă soluție ar fi posibilitatea efectuării unui stagiu al absolvenților de învățământ superior din domeniul artistic la teatrele din sectorul public și privat pe parcursul unei stagiuni.

Contractul de stagiu se încheie cu un absolvent al Universității partenere, pe baza unor criterii bine stabilite. Acest stagiu ar putea fi subvenționat de Ministerul Muncii.

4. Există o corelaţie reală între numărul de absolvenţi ai facultăţilor cu profil artistic și capacitatea de absorbţie a pieţei culturale românești?

Situația este complicată!

Eu consider că se încearcă cel puțin în învățământul public fără taxă să se facă această corelare referitoare la cererea pieții culturale. Însă se face mai degrabă pe hârtie, simbolic.

Practic, este imposibil ca piața să absoarbă un număr atât de mare de absolvenți.

Pe de altă parte trebuie acționat prin politici publice naționale ca cererea pieții culturale, nu neapărat teatrale, să crească. Este insuficient dezvoltată iar multitudinea de oportunități pe care le-ar avea un absolvent de teatru nu este suficient exploatată.

Să nu uităm că multe persoane și nu numai tineri, aleg facultățile de profil artistic nu neapărat pentru a lucra în acest domeniu, ci pentru a căpăta anumite cunoștințe de specialitate, competențe de comunicare, dicție, mișcare scenică, coregrafie care le sunt absolut necesare și în alte domenii de activitate.

Printre cei care au răspuns se numără managerii Teatrului Naţional „Marin Sorescu” Craiova; Teatrului Naţional Timișoara; Teatrului Naţional „Radu Stanca” Sibiu; Teatrului Metropolis București; Teatrului German de Stat Timișoara; Teatrului „L.S. Bulandra” București; Teatrului MASCA București; Teatrului Matei Vișniec Suceava; Teatrului „Andrei Mureșanu” Sfântu Gheorghe; Centrului de Teatru Educaţional Replika, Reactor de creaţie și
experiment.