Andrei Țărnea la conferința de presă care anunță Sezonul România-Franța ce va avea loc în perioada 18 aprilie - 14 iulie în România.
Image source:
Facebook/Andrei Țărnea
Sezonul România – Franța, care debutează astăzi, este pentru toate categoriile de public, dar îi privilegiază mai ales pe cei cu vârste între 18 și 35 de ani. O spune la RFI diplomatul Andrei Țărnea, comisar general al Sezonului. Evenimentele din cadrul sezonului sunt „despre o Franță vie, nu despre o Franță de muzeu” și depășesc spațiul Capitalei. Până pe 14 iulie vor fi organizate evenimente în 57 de localități din România.
Andrei Țărnea: Sezonul a debutat la sfârșitul lunii noiembrie în contextul celebrării de către România a centenarului existenței sale în forma modernă a statului. Moment pe care l-am celebrat alături de Franța. A fost o decizie comună accelor două state, tocmai pentru că istoria modernă a celor două state este inseparabilă. Dacă vorbim astăzi de un stat român modern și unitar, Franța a avut un rol inegalabil. Dar nu în materie de politică, ci și în materie de societate, de instituții publice, de cultură. Cele două țări s-au influențat în feluri sau evidente sau subtile pe măsura acestui centenar de intimitate de care vorbim atunbci când vorbim de relațiile româno-franceze. Acestea nu au rămas niciodată doar la nivel de elite politice sau culturale, ci așa insidios, au ajus să cuprindă ansamblul corpului social. România a fost și rămâne o țară francofonă. România e o țară latină. De aici o afinitate naturală cu Franța. Dar, în același timp, România este o țară, care din rațiuni strategice, a fost alegerea Franței încă de la mijlocul secolului al XIX-lea ca partener strategic. Astăzi România și Franța sunt legate de un parteneriat strategic. Anul trecut am celebrat 10 ani de când acesta funcționează. Sezonul se înscrie între această marcare a centenarului României și mandatul pe care România îl are la președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.
Reporter: Spuneați că nu vă doriți "un sezon vitrină", ci unul cât se poate de viu. Ce credeți că au aflat francezii despre România în lunile în care artiștii români au expus în Franța?
Andrei Țărnea: Așa este. De la început a fost dorința ambelor părți ca acesta să fie un sezon democratic, pentru toate categoriile de public, ba chiar să privilegieze publicul tânăr, 18 – 35 de ani. Democratic în sens teritorial, să nu rămână doar în marole capitale, în marile instituții culturale, ci să permită un fel de irigare cu proiecte culturale, economice, academice, a ansamblului teritoriului. Au fost peste 300 de proiecte în Franța cu mai bine de 450 de date în peste 80 de localități. Cinema, teatru, dans, teatru contemporan, o serie de proiecte legate de arte viziuale românești care au oferit publicului francez acces atât la o recuperare a relației cu România a unui număr important de artiști ai avangardei anilor 20 – 30, dar și ai anilor 50 – 60 din Franța. În același timp a fost un tip de programare care surprinde, o programare care nu intră în clișeul imaginii pe care Franța o are despre estul Europei și despre România în particular, în care până și atunci când vorbeam despre tradiție, folclor sau patrimoniu, o făceam într-un fel care surpindea, fie prin nivelul extraordinar al calității și contextului programării, fie prin modul în care era oferită publicului. Acest pariu cred că este câștigător. Am deschis alaltăieri la Muzeul Luvru prima expoziție organizată de instituțiile muzeale din România în cel mai mare muzeu al Europei, unul dintre cele mai mari muzee de artă ale lumii, cu borderii post bizantine in România (detalii aici). Arta medievală nu suscită, de obicei, același entuziasm pe care îl vedem dat de arta celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, încputul secolului al XX-lea, nu vorbim de impresioniști sau artă modernă. Cu toate acestea, am văzut o reacție absolut fabuloasă la frumusețea pură a unor piese de patrimoniu, care sunt în același timp elemente de spiritualitate românească și elemente identitare pentru cultura română, dar și elemente de estetică unde occidentul și orientul, influența Persiei prin Imperiul Otoman, a Bizanțului fondator, dar și influențele Renașterii italiene și franceze se resimt în aceste lucrări. E o voce care vorbește despre o România în același timp patrimonială, dar și ultracontemporană. Același lucru vom încerca să-l facem începând de astăzi și în România. Să vorbim despre o Franță vie, dinamică, actuală, nu doar de o Franță de muzeu.
Reporter: Îmi dau seama că din poziția în care vă aflați este greu să faceți o ierarhizare și totuși, dacă ar fi să recomandați publcului român ce să nu rateze pe perioada acestui sezon în România, ce ați spune?
Andrei Țărnea: Într-adevăr, este foarte greu. Aș spune că depinde de gusturi. Depinde de cine ce preferă. Aș spune exact invers. Dacă ceea ce preferați este cinema aș spune mergeți la cinema, și vom avea foarte mult cinema începând cu TIFF la Cluj, festivalul francez în 13 localități din țară, caravana Metropolis și astea sunt doar câteva, dar încercați și proiecftele de artă viziuală. Vor fi, începând de astăzi, expoziții de artă patrimonială, expoziții care aduc pentru prima dată la București arta anilor 50-60, cu nume foarte mari. Aceste lucruri sunt într-un fel o redare a accesului pentru acei ani în care România închisă în spatele cortinei de fier nu a avut acces. Anul acesta celebrăm 30 de ani de la căderea regimurilor comuniste. Sfătuiesc lumea să iasă din plăcerile sau pasiunile obișnuite și dacă într-adevăr e interesată de literatură franceză, să se ducă la salonul cărții la BookFest, unde vom avea un pavilion fancez anul acesta, dar să încerce să vadă și spectacole de muzică contemporană, de muzică actuală. Vom fi și în cluburi, în cluburi de jazz. În club Control vom avea un concert de muzică actuală franceză, tocmai ca să descoperim o Franța altfel decât cea pe care o asociem în mod normal cu această uriașă putere culturală, care nu e doar cea a noului val de cinema francez. Este și cea a noilor tehnologii. Pe 20 vom avea o structură franceză care amestecă dans contemporan, coregrafie și tehnologie în care creatori digitali români și coregrafi francezi au lucrat împreună cu dansatori din România. Ieșiți din tiparul propriilor așteptări. Consultați site-ul și pagina de Faceboook a sezonului România- Franța. Aveți curajul să ieșiți și din București. Programarea se întâmplă în 57 de localități din România, în 30 de municipii de județ. Îndrăzniți!
Reporter: „Uitați de clișee” este sloganul, iar oferta este în materie de sute de momente culturale până la jumătatea lunii iulie?
Andrei Țărnea: Așa este. De la gastronomie la jazz vom avea de toate. Ieri a fost în avanpremieră sezonului la București, după peripeții și după aproape cinci luni de călătorii pe drumurile Franței, Marea șaretă culinară, proiect dezvoltat de chefi români și francezi împreună cu Les Grandes Tables de la Marseille, desenată de doi tineri arhitecți din România. Aceasta face deliciul publicului de fiecare dată, că suntem la Bordeaux sau că suntem, cum am fost ieri seară, în curtea Institutului Francez, insituție patrimonială a programării culturale din București. Aceasta face bucuria publicului pentru că descoperă acolo lucrurile pe care le știe, rețete franceze sau românești, dar într-un fl pe care nu îl recunoaște, într-un fel ultracontemporan ce amestecă tehnicile street food-ului, din pasiunea și bucuria de a mânca a street food-ului și marea gastronomie și tradițiile de producere de bucurie culinară română și franceză. Același lucru este valabil pentru marile festivaluri de jazz, pentru festivalurile de muzică actuală în care Franța va fi invitată și prezentă. Aș spune un lucru important despre această programare. Vom reîntâlni în România foarte multe dintre numele structurilor artiștilor, operatorilor pe care i-am văzut și în Franța. Ideea în sine a acestui sezon încrucișat e să genereze colaborări culturale. Nu facem, cum spuneați la început, un "sezon vitrină", în care să aducem niște nume din Franța în România și niște nume din România în Ranța. Evident că există și această componentă. E o componenetă importantă de descoperire în programare. Dar, în primul rând, vrem să vedem aceste colaborări între cele două părți. Sperăm că acestea vor dăinui sezonului, că acesta nu este decât un pretext și o provocare și că vom vedea pe mai departe, în anii care vin, o nouă dinamică culturală și de societate în materie de universități sau de centre de cercetare între România și Franța.